Trezeste-ma cand moartea-i la fereastra - Vladimir Pustan

Doar lui Dumnezeu ii pasa…

Cinicii indragostiti spun ca de obicei iti fura sufletul cel ce are mai putina nevoie de el. In moarte Dumnezeu ti-l ia, pentru ca ti l-a imprumutat pentru un timp ca sa vada la aparatele Lui ce-ai facut cu el cat l-ai avut in piept.

Au trecut doua ore si medicii au iesit unul cate unul, pe furis. Cosmin a luat doua cafele de la automatul de la poarta si mi-a spus, tinand paharele acelea maronii in mana, ca totul a fost o alarma falsa. Unul dintre aparatele la care erai conectata o luase razna. Era vechi…

Nu e dupa cum vrei tu, sa intelegi asta…

M-a intrebat medicul in timp ce bea si din cafeaua pe care mi-a cumparat-o mie, daca cred ca tu vei merge in cer. Am strigat de s-a intors o asistenta speriata spre noi, ca da.

Si daca nu, n-as vrea sa fiu in cer daca stiu ca tu nu esti acolo. Ce folos un cer gol in care cel drag lipseste, pentru ca e clar si ti-am mai scris ca e o rusine sa fii fericit de unul singur…

N-o sa mori. Ti-o interzic. E clar?